Am aflat că sunt însărcinată din pură întâmplare, experimentam atunci o întârziere a menstruației + dureri crunte în zona pelvină. Durerile nu erau constante, apăreau și dispăreau, dar intensitatea lor era crucială. Eram obișnuită cu amenoreea, o aveam de vreo 2 ani, dar durerile acelea erau ceva nou pentru mine. Motiv pentru care, după aproximativ 2 săptămâni, am mers la un consult ginecologic la o clinică Regina Maria.
Acolo după ce am descris stările experimentate, medicul mi-a făcut o ecografie transvaginală și m-a întrebat dacă am făcut un test de sarcină. Recunosc, întrebarea m-a blocat, o sarcină era ultimul lucru la care m-aș fi gândit. Dar, pe uterul meu își făcuse apariția o pată mică, ce ar fi putut sugera prezența unei sarcini. Mi s-a recomandat o nouă ecografie la o săptămână distanță și la cea de-a doua, deja sacul gestațional era de vreo 4-5 ori mai mare. Diagnosticul a fost de sarcină neconfirmată, deoarece embrionul încă nu avea activitate cardiacă, urmând să repet ecografia după încă vreo 2 săptămâni.
Ecografia de confirmare a sarcinii am ales să o fac la un spital de stat și după documentare, am ales Spitalul Filantropia. Citisem despre el că acolo sunt condiții foarte bune, că analizele și morfologiile se fac gratuit, exact ce îmi doream. Căci, dacă tot contribui lunar la CNAS, îmi doresc să beneficiez de gratuitatea serviciilor medicale în spitalele de stat.
Zis și făcut, pentru data la care mi se indicase ecografia de confirmare a sarcinii nu găsisem disponibil în Ambulatoriu decât un singur medic, de naționalitate arabă, M.K. M-am programat la dumnealui, am mers la consult, mi-a făcut ecografia, mi-a confirmat sarcina și mi-a explicat următorii pași. La prima consultație mi s-a părut a fi un medic super. Însă am renunțat la serviciile dumnealui în momentul în care mi-a solicitat bani cash pentru niște analize suplimentare (nenecesare), pentru care îmi recoltase niște lucruri. Am înțeles ulterior că acesta este un ”sport” pe care dumnealui îl practică și mi-am ascultat instinctul, acela de a căuta alt medic. Însă nu mică mi-a fost mirarea să descopăr cât de greu este să găsești un medic disponibil, cu atât mai mult dacă îți dorești unul cu renume.
Consultații prenatale – privat vs. stat
Consultații prenatale în mediul privat
Când vine vorba despre serviciile medicale din mediul privat, acestea pot fi destul de costisitoare, dacă nu ai un abonament la ei. Spre exemplu, majoritatea angajatorilor din mediul privat oferă angajaților lor, printre alte beneficii, un abonament de servicii medicale. Un astfel de abonament ajută mult, deoarece – în funcție de complexitatea lui – îți poate acoperi majoritatea costurilor consultațiilor, controalelor, ecografiilor și analizelor.
Însă, dacă dorești să faci morfologii sau să naști în respectiva rețea de clinici, trebuie să scoți bani din buzunar. Și – din câte înțeleg – nu doar nașterea în sine ar fi costisitoare, ci și spitalizarea pre și post partum. Așadar, se pare că trebuie să ai venituri peste medie ca să-ți permiți monitorizarea sarcinii și nașterea în sistem privat. Cu toate acestea, avantajul ar fi că totul decurge mult mai rapid, cu o mai mare promptitudine. Medicii te pot vedea la ora și la data stabilită și nu stai să aștepți infinit pe holuri precum în cazul spitalelor de stat.
Consultații prenatale în spital de stat
De cealaltă parte, avantajul contractării serviciilor unui spital de stat ar fi acela că majoritatea serviciilor sunt gratuite. Cel puțin, în proporție de 95-98% dintre servicii nu ar trebui să coste nimic. Însă și aici sunt câteva dezavantaje, de care m-am lovit chiar eu. Unul dintre ele ar fi numărul limitat de consultații raportat la numărul mare de femei gravide. Spre exemplu, la Spitalul Filantropia din București dacă dorești să găsești/prinzi loc la medicul tău, trebuie să ieși la vânătoare în ultima zi a lunii, pt luna viitoare. Programările nu se pot face decât online, iar locurile disponibile sunt afișate în ultima zi a lunii, la miezul nopții.
Procedura este cam așa: luăm exemplu luna februarie 2025, care are 28 de zile. Pe data de 27 februarie trebuie să-ți deschizi în browser secțiunea de programări, iar la ora 23.59 – 00:00 să dai refresh. Atunci vor apărea toate datele libere disponibile și îți vei putea face programarea.
Eu recunosc că nu pot sta trează până la acea oră, așa că mereu am prins loc disponibil dintr-o întâmplare, când probabil a anulat altă pacientă. Apoi, consultațiile durează foarte puțin, aproximativ 15 minute, așadar trebuie să te duci cu listuța de întrebări la voi, ca să îți scape nimic. Și în cele mai multe dintre cazuri, nu se respectă cu exactitate ora programării. Așa că trebuie să te înarmezi cu răbdare și cu timp liber. Există decalări din mai multe motive. Fie medicul nu vine fix la ora la care ar trebui să înceapă programul. Fie, din diverse motive, stă mai mult cu o pacientă, depășind astfel timpul alocat consultației. Sau cine știe ce urgențe mai pot apărea. Cu toate acestea, din experiența mea, personalul medical și nemedical este empatic și săritor, făcând tot ce ține de el ca să te ajute cu ce ai nevoie.
Ce aș mai avea de adăugat
Aș dori să mai adaug faptul că indiferent unde alegi să mergi pentru consultații prenatale, nu vei fi ferită de contactul cu diverse. Bacterii/virusuri sunt peste tot, atât în clinicile private, cât și în cele de stat, astfel că poate fi o chestiune de noroc dacă vei contracta ceva sau nu. Tu bineînțeles că faci ce ține de tine, te dezinfectezi după ce pleci din clinică/spital, dai la spălat hainele cu care ai fost îmbrăcată. Dar nu ai niciodată de unde să știi dacă instrumentarul folosit a fost sterilizat corespunzător sau nu. Așadar, din punctul meu de vedere, contractarea vreunei bacterii nosocomiale este doar o chestiune de noroc/ghinion. Dar despre acest subiect și de ce am ales să-l abordez pe final, pot povesti într-un articol viitor, dacă prezintă interes.
Dacă dorești, poți împărtăși în comentarii experiența ta privind consultații prenatale în sistemul privat sau de stat.
Până data viitoare, vă îmbrățișez.